Sistemul bugetar din România, zguduit de un studiu care confirmă ce mulți șopteau pe holuri! Concursurile pe bune ar fi, de fapt, o mare păcăleală.
Mai mult de jumătate dintre angajații din sectorul public chestionați într-un studiu amplu al Centrului de Formare APSAP spun, cu subiect și predicat, că unele concursuri pentru ocuparea posturilor sunt organizate doar formal, iar rezultatul este cunoscut dinainte.
Cifrele sunt zdrobitoare și nu mai lasă loc de interpretări. Mai exact, din totalul de 2.169 de respondenți – angajați din tot sistemul public românesc – 34,4% spun că astfel de situații apar „uneori”, iar 20,3% afirmă că apar „frecvent”. Adunate, procentele arată un tablou dezolant: în total, 54,7% dintre participanții la studiu consideră că există concursuri cu rezultatul stabilit dinainte. În schimb, doar 26,6% mai cred în corectitudinea sistemului și spun că astfel de situații nu există.
Declarația președintelui APSAP este tranșantă și descrie perfect realitatea: „Practic, aproape 55% dintre bugetari cred că cel puțin o parte dintre concursurile publice sunt teatru administrativ”, susține Bogdan-Costin Fârșirotu, președintele Centrului de Formare APSAP.
Percepția diferă dramatic în funcție de vechimea în sectorul public, iar cei mai experimentați sunt și cei mai sceptici.
Dintre angajații cu peste 25 de ani de experiență, 35,9% spun că întâlnesc „uneori” concursuri cu rezultate cunoscute dinainte, iar 22,7% afirmă că fenomenul apare „frecvent”.
În rândul angajaților cu mai puțin de patru ani vechime, 29,9% spun că nu există concursuri de fațadă. Procentul de naivitate scade la doar 23,8% în cazul celor cu peste 25 de ani de experiență. Cu cât stai mai mult în sistem, cu atât îți dai seama cum merg lucrurile.
Diferențe uriașe apar și în funcție de venit. 33,9% dintre bugetarii cu venituri de peste 9.000 de lei spun că nu au observat astfel de situații, față de doar 24,9% dintre cei cu venituri sub 5.000 de lei. Cu alte cuvinte, cei bine plătiți tind să nu vadă neregulile.
Studiul arată și un nivel ridicat, alarmant, de reticență în exprimarea opiniilor în cadrul instituțiilor publice. Oamenii tac de frică. 21,7% dintre respondenți spun că angajații evită „în foarte mare măsură” să își exprime deschis opiniile de teama unor consecințe profesionale, iar 20% spun că acest lucru se întâmplă „în mare măsură”.
Alți 24,5% spun că resimt această presiune „într-o anumită măsură”. În total, 66,2% dintre respondenți indică existența unei forme de autocenzură profesională. Două treimi din sistem își înghit vorbele. Doar 11,8% afirmă, cu curaj, că o astfel de problemă nu există deloc.
Și totuși, în ceea ce privește evoluția administrației publice în ultimii cinci ani, 57,4% dintre respondenți consideră că aceasta s-a îmbunătățit. Dintre aceștia, 45,6% vorbesc despre o îmbunătățire ușoară, iar 11,8% despre una semnificativă. 28,4% consideră că situația a rămas aproximativ la fel, în timp ce 14% percep o deteriorare clară.
Studiul Centrului de Formare APSAP a fost realizat pe baza răspunsurilor a 2.169 de angajați din sectorul public din România, colectate în perioada 19 martie – 28 mai 2026, și reprezintă una dintre cele mai sincere radiografii ale sistemului bugetar românesc de până acum.
