O nouă lege împarte România în două: de o parte iubitorii de animale, iar de cealaltă parte oamenii care se tem pentru viața lor. Camera Deputaților, în calitate de cameră decizională, a votat astăzi proiectul de lege pentru modificarea și completarea OUG nr. 81/2021 privind gestionarea ursului brun, un act normativ care schimbă fundamental filozofia de management a speciei în România.
Legea stabilește, în vederea prevenirii atacurilor asupra populației umane și a pagubelor materiale, pentru anul 2026 un număr de 859 de exemplare de urs brun, care reprezintă nivel de prevenție la nivel național și un număr de 110 exemplare de urs brun, care reprezintă nivel de intervenție la nivel național. Potrivit formei adoptate de comisii și trimise în plen, aceleași cote se aplică și în 2027, în total fiind vorba despre posibilitatea eliminării a 969 de urși într-un an.
Repartiția exemplarelor care reprezintă nivel de prevenție pe județe și fonduri cinegetice pentru anul 2026 se face potrivit anexei nr. 5 la lege.
„Am votat astăzi, în plenul Camerei Deputaților, o lege foarte importantă pentru protejarea vieții omenești: Legea privind gestionarea ursului brun. Este o lege pentru care am militat activ în Comisia pentru Mediu, considerând că cel mai important aspect este aplicarea unor măsuri ferme pentru protejarea comunităților, păstrând, totodată, echilibrul în natură. De fiecare dată când urșii au atacat gospodăriile oamenilor, au lăsat în urmă pagube importante, dar, mai grav, au rănit și chiar omorât oameni; de aceea, adoptarea unei astfel de legi era absolut necesară, viața omului fiind prioritatea oricărei decizii luate la nivel legislativ”, a transmis deputatul Alexandru Andrei.
Proiectul nu este la prima trecere prin Parlament. În luna august, președintele Nicușor Dan a cerut reexaminarea legii. Șeful statului nu a contestat necesitatea protejării oamenilor, însă a solicitat reguli mai clare privind modul în care sunt stabilite cotele, obiectând în special că aceeași cotă de 859 + 110 ar urma să fie aplicată atât în 2026, cât și în 2027, fără o evaluare obligatorie între cei doi ani.
În ciuda obiecțiilor, Comisiile reunite pentru Mediu și Agricultură ale Camerei Deputaților au adoptat pe 9 septembrie 2026, cu unanimitate de voturi, un raport favorabil proiectului, deschizând drumul spre votul final de astăzi din plen.
Expunerea de motive arată că noua cotă este o creștere majoră față de 2024, când nivelul de prevenție era de 426 și cel de intervenție de 55 de exemplare.
Pentru 2026, formula de calcul a integrat patru indicatori relevanți, cu ponderi diferite: 30% pentru numărul de genotipuri identificate, 10% pentru numărul de probe colectate, 30% pentru media evaluărilor din 2024 și 2025 și 30% pentru numărul total de pagube înregistrate.
Analiza a vizat 749 de fonduri cinegetice, iar în 528 dintre acestea a fost justificată o cotă de minimum un individ. Pentru a evita distorsiunile, datele au fost plafonate: probele colectate la maximum 300 și genotipurile la 100.
Inițiatorii susțin că 859 de exemplare reprezintă circa 7,5% din efectivul estimat la peste 10.000 de urși, un procent considerat compatibil cu menținerea stării de conservare favorabilă și aliniat cu practici din Suedia, Slovenia sau Croația, unde recolta anuală este de 8-16%.
Ce prevede legea concret? Două niveluri distincte:
– prevenție (859), extragere preventivă, planificată, pentru reducerea densității în zonele critice, distribuită pe fonduri cinegetice;
– intervenție imediată (110), când ursul intră în intravilan și pune în pericol viața sau bunurile – prin alungare, tranchilizare, relocare și, ca ultimă soluție, eutanasiere/împușcare.
Actul prevede restricții clare. Recoltarea exemplarelor reprezentând cota de prevenție este interzisă pe teritoriile în care vânătoarea este interzisă conform Legii vânătorii nr. 407/2006. De asemenea, legea menține interdicția de a extrage femele însoțite de pui și introduce reguli privind gestionarea trofeelor – blana și craniul rămân în proprietatea privată a statului.
Proiectul își propune să păstreze echilibrul între două imperative: siguranța comunităților din județele Harghita, Covasna, Brașov, Mureș, Sibiu sau Prahova, unde atacurile sunt aproape zilnice, și obligațiile asumate de România prin Directiva Habitate a UE.
Criticii legii, inclusiv organizații de mediu, avertizează că o cotă fixă, fără monitorizare genetică continuă între 2026 și 2027, riscă să fie o soluție facilă care ignoră cauzele reale ale conflictului om-urs: hrănirea antropică, depozitarea necontrolată a deșeurilor și fragmentarea habitatului.
De partea cealaltă, autoritățile locale și fermierii susțin că gestionarea populației de urs brun cere reguli clare și aplicate responsabil, iar siguranța oamenilor este pe primul loc. Legea merge acum la promulgare.
