Sub genericul european din acest an „Patrimoniul în pericol: Reînvie, Rezistă, Reimaginează”, cea de-a XXXIV-a ediție a Zilelor Europene ale Patrimoniului a transformat Giurgiu într-un veritabil laborator de memorie vie. Patrimoniul nu a mai stat cuminte în vitrine, ci a coborât în mijlocul comunității – în râsetele copiilor la Târgul de Carte, în emoția unei melodii fredonate alături de o legendă a muzicii ușoare și în solemnitatea unei regine care a reimaginat destinul României.
Inițiate de Consiliul Europei și Comisia Europeană și coordonate la nivel național de Ministerul Culturii, Zilele Europene ale Patrimoniului au în acest an o miză aparte: nu doar conservarea pietrei și a hârtiei, ci salvarea poveștilor, a vocii umane și a gesturilor mici care ne țin împreună în fața crizelor climatice, digitale și identitare.
La Giurgiu, această temă a fost tradusă în trei acte culturale distincte, dar unite de aceeași idee: patrimoniul rezistă dacă este iubit și reînviat de fiecare generație.
ACTUL I: Atenție la pantofi! Micii cititori au intrat în poveste
Ziua de sâmbătă a aparținut celor mai mici. La Târgul de Carte din cadrul ZEP 2026, buna dispoziție a fost în toi, iar scena a fost cucerită de un cățel care… nu știa să facă ce fac toți cățeii.
Scriitorul Petre Crăciun s-a întâlnit cu cei mai tineri iubitori de povești din Giurgiu, cu prilejul lansării volumului „Tomy, cățelul care nu știa să roadă pantofi”, apărut la Editura Zorio.
Cine este Tomy? De ce nu știe să roadă pantofi? Și, mai ales… se mai poate face ceva în privința asta? Într-o sală arhiplină, autorul nu a oferit răspunsuri gata făcute, ci le-a căutat împreună cu copiii, într-o întâlnire interactivă plină de povești, zâmbete și imaginație.
„Am vrut să scriu o poveste despre diferență și acceptare. Tomy nu e un cățel stricat, e doar un cățel care învață altfel lumea. Iar asta e o lecție de patrimoniu imaterial – cum transmitem valori fără să le stricăm esența”, a mărturisit Petre Crăciun.
Iar după lansare a urmat momentul cel mai așteptat și cel mai puțin serios: „Atelierul de ros pantofi!”
Organizatorii promiseseră „o experiență literară cu multă voie bună” și s-au ținut de cuvânt. Înarmați cu șabloane de carton, culori, foarfeci și o imaginație debordantă, copiii au „ros” artistic zeci de pantofi de hârtie, au inventat pantofi zburători, pantofi care spun povești și pantofi care nu vor să fie roși niciodată. Din fericire, toți pantofii adevărați din sală au supraviețuit întâlnirii.
A fost dovada perfectă că patrimoniul viitorului se educă azi, prin joc și lectură.
ACTUL II: Patrimoniu sonor și emoție la Școala de Artă
Evenimentul s-a mutat apoi într-un loc cu o încărcătură simbolică aparte pentru Giurgiu: Sala „Dumitru Lupu” a Școlii Gimnaziale de Artă „Victor Karpis”.
Aici, unul dintre momentele așteptate cu drag ale ZEP 2026 a adus în prim-plan patrimoniul muzical imaterial. Invitată specială a fost Ileana Șipoteanu, una dintre vocile îndrăgite și inconfundabile ale muzicii ușoare românești.
Nu a fost un recital clasic. A fost o zi de confesiuni, o întâlnire cu suflet, cu povești din culisele unei cariere de zeci de ani, cu evocări ale compozitorilor, textierilor și dirijorilor care au format coloana sonoră a României.
Elevii Școlii de Artă au ascultat-o, au întrebat-o, au cântat alături de ea. Ileana Șipoteanu a vorbit despre ce înseamnă să reziste o melodie peste decenii, despre cum se reînvie o piesă uitată și cum se reimaginează folclorul urban în muzica ușoară.
„O voce nu este doar o coardă vocală. E o arhivă. Fiecare cântec pe care l-am dus cu mine e un document de patrimoniu care rezistă prin oameni”, a spus artista, vizibil emoționată de întâlnirea cu tinerii artiști giurgiuveni.
Momentul se înscrie perfect în direcția „Rezistă” a temei europene din acest an – rezistența memoriei culturale prin viu grai și cântec.
ACTUL III: Regina care a reimaginat România
După-amiaza i-a purtat pe giurgiuveni într-o incursiune solemnă în istoria mare. Un alt moment dedicat istoriei și memoriei culturale s-a desfășurat la Giurgiu în cadrul ZEP 2026, aducând în prim-plan una dintre cele mai fascinante și iubite personalități ale istoriei României: Regina Maria.
Editura Librex a invitat publicul giurgiuvean la lansarea volumului „Regina Maria”, semnat de istoricul Cristian Moșneanu – o monografie densă, documentată, care scoate la lumină destinul unei regine care a traversat războaie, intrigi diplomatice și vremuri decisive, rămânând în memoria generațiilor prin curaj, inteligență, devotament și forța uriașă a personalității sale.
Autorul a vorbit despre Regina Maria nu ca despre o efigie din manual, ci ca despre un om al patrimoniului în pericol: o femeie care a trebuit să reînvie o țară ruinată de război, să reziste presiunilor politice și să reimagineze imaginea României la Paris, în 1919.
Lansarea a fost urmată de proiecția filmului documentar „Regina Maria – 150 de ani”, realizat cu participarea unor importanți istorici și cercetători români. Carte și film, document și memorie, istorie și emoție – toate reunite într-un eveniment care ne-a îndemnat să descoperim sau să redescoperim omul din spatele unui nume devenit simbol.
A fost momentul „Reimaginează” al zilei – cum reimaginăm un model istoric pentru a ne înțelege mai bine prezentul.
Zilele Europene ale Patrimoniului 2026 la Giurgiu au demonstrat, încă o dată, că patrimoniul nu este doar despre ziduri vechi și documente prăfuite. Este despre un cățel care învață să iubească pantofii altfel, despre o voce care încă mai poate face o sală întreagă să vibreze și despre o regină care, acum mai bine de un secol, a înțeles că imaginea unei țări este cel mai de preț patrimoniu al ei.
De la atelierul de joacă la lecția de istorie, Giurgiu a ales să nu-și conserve doar trecutul, ci să-l pună în mișcare.
