Sfântul Constantin a fost fiul împaratului Constantius Chlorus şi al Elenei. S-a născut pe 27 februarie 272, în cetatea Naissus (astăzi, Nis, în Serbia). După moartea tatălui său în anul 304, Constantin a fost proclamat împărat. Noul conducător a Intrat în conflict cu Maxențiu, fiul împăratului Maximian, pentru că acesta dorea să ocupe funcția pe care el o deținea.
În ziua premergătoare luptei cu Maxențiu, Constantin a văzut pe cer o cruce luminoasă ṣi o inscripție: In hoc signum vinces (prin acest semn vei birui). Noaptea, în vis, i se descoperă Hristos şi-l îndeamnă să pună semnul Sfintei Cruci pe toate steagurile armatei sale. Astfel, Constantin a ieşit biruitor din luptă.
În anul 313 dă un decret prin care va opri prigonirea creştinilor şi astfel, creştinismul devine religie permisă în imperiu. Religia creştină va deveni religie de stat, în vremea i
Împăratului Teodosie cel Mare. Împăratul Constantin a murit în anul 337, la zece ani de la trecerea la cele vesnice a mamei sale.
Împărăteasa Elena, mama lui Constantin, este cea care a descoperit pe dealul Golgotei, crucea pe care a fost răstignit Hristos. Ea a fost cea care a zidit Biserica Sfântului Mormant, Biserica din Bethleem, pe cea din Nazaret şi multe alte sfinte locaşuri.
În fiecare an, creştin ortodocşii îi sărbătoresc pe 21 mai pe Sfântul Împărat Constantin cel Mare și pe mama sa, Elena, cunoscuți drept cei care au dat libertate creștinismului. Datorită sfinților Constantin și Elena, jertfele sângeroase au fost interzise, iar duminica a devenit zi de odihnă în Imperiul Roman.
Astăzi, peste 1,75 milioane de români își serbează onomastica. Peste 111.000 de femei poartă numele de Ileana, peste 86.000 de femei se numesc Elena, aproximativ 19.000 se numesc Ilinca şi peste 63.000 poartă numele de Lenuţa. La bărbați, cel mai întâlnit nume este Constantin şi aproximativ 470.000 de persoane își serbează onomastica astăzi. Celelalte nume serbate sunt Costel și Costică.
