Anunțul făcut de premierul Ilie Bolojan privind majorarea redevențelor pentru petrol și gaze cu 40% ar putea părea, la prima vedere, o victorie importantă pentru statul român. Guvernul susține că a renegociat relația cu OMV Petrom și că statul va încasa mai mult din exploatarea resurselor naturale.
Ilie Bolojan a anuntat majorarea redeventelor pentru petrol si gaze. Doar că, atunci când sunt analizate cifrele din buget, entuziasmul se diminuează rapid.
Potrivit estimărilor oficiale, veniturile statului din redevențe pentru petrol și gaze rămân la niveluri apropiate de cele din ultimii ani:
– 2024: aproximativ 1,73 miliarde de lei
– 2025: aproximativ 1,77 miliarde de lei
– 2026: aproximativ 1,93 miliarde de lei
Diferențele sunt moderate și nu indică o creștere spectaculoasă a încasărilor. Practic, vorbim despre câteva sute de milioane de lei în plus, nicidecum despre un salt major care să reflecte în mod evident o majorare de 40%.
Acord pe termen lung, informații puține
În același timp, Guvernul a semnat un acord pe termen lung cu OMV Petrom, despre care s-a vorbit că ar avea o durată de aproximativ 15 ani.
Detaliile documentului nu au fost prezentate public în mod complet, ceea ce alimentează întrebări legate de condițiile în care au fost stabilite noile redevențe.
Lipsa transparenței devine cu atât mai vizibilă cu cât cifrele din buget nu confirmă, cel puțin deocamdată, amploarea majorării anunțate.
Unde câștigă cu adevărat statul
Compararea redevențelor cu alte venituri fiscale arată însă o realitate fiscală mult mai clară.
În timp ce statul încasează sub două miliarde de lei anual din exploatarea petrolului și gazelor, veniturile din accizele aplicate carburanților ajung la aproximativ 40 de miliarde de lei pe an. Aceasta înseamnă că cea mai mare parte a banilor nu provine din exploatarea resurselor, ci din taxarea consumului.
Altfel spus, statul obține mult mai mult din benzina și motorina cumpărate de români decât din petrolul extras din subsolul țării.
O ecuație fiscală dezechilibrată
Situația evidențiază o realitate discutată de ani de zile în spațiul economic: resursele naturale sunt taxate relativ moderat la momentul exploatării, în timp ce povara fiscală devine mult mai mare atunci când produsul ajunge la consumator.
Companiile produc și comercializează combustibilul, iar statul își colectează veniturile consistente în momentul în care acesta este cumpărat la pompă.
Întrebarea care persistă
În aceste condiții, rămâne de văzut dacă majorarea redevențelor anunțată de Guvern se va reflecta în mod real în veniturile statului în anii următori sau dacă diferența va rămâne una mai degrabă simbolică.
Până atunci, cifrele actuale ridică o întrebare legitimă: cât câștigă cu adevărat România din exploatarea propriilor resurse și cât din taxarea celor care le consumă?
În lipsa unor explicații clare și a unei transparențe reale asupra modului în care sunt stabilite redevențele pentru resursele naturale, dezbaterea despre cât câștigă cu adevărat România din propriul petrol și gaz rămâne deschisă.
Articol în parteneriat redacțional cu Civis News
