Astăzi, românii sărbătoresc Unirea Principatelor Române din anul 1859, realizată sub conducerea domnitorului Alexandru Ioan Cuza. Data de 24 ianuarie a rămas în istorie drept ziua în care s-a înfăptuit Mica Unire, fiind făcut primul pas important în formarea teritoriului României de astăzi.
Unirea Principatelor Române (Mica Unire), reprezintă unificarea vechilor principate, Moldova și Țara Românească, într-un Principat unit.
La jumătatea secolului al XIX-lea, destinul principatelor Moldovei și Țării Românești se afla în mâinile Rusiei și ale Imperiului Otoman, care se opuneau vehement unirii lor. Totul avea să se schimbe în urma războiului din Crimeea, dintre anii 1853 și 1856, atunci când Rusia a fost învinsă de Marile Puteri, formate din Regatul Unit al Marii Britanii și Irlandei, Imperiul Francez, Regatul Sardiniei și Imperiul Otoman.
Unirea Principatelor (Mica Unire) s-a produs la data de 24 ianuarie 1859, prin alegerea lui Alexandru Ioan Cuza ca domnitor al ambelor principate – la 5 ianuarie 1859 în Moldova și la 24 ianuarie 1859 în Țara Românească.
Colonelul Alexandru Ioan Cuza, domn al Principatelor Unite a fost nu doar o personalitate istorică unificatoare, dar și, la fel de important, una reformatoare. Reformele lui Cuza au vizat sistemul politic, sistemul sanitar, instituția Poștei, armata, Biserica, învățământul, justiția, fiscalitatea, serviciul vamal etc. Tot în timpul domniei lui Cuza au fost înființate primele două universități românești: una la Iași, în anul 1860 și cealaltă la București, în anul 1864.
În toamna anului 1857, în urma noilor alegeri, toți s-au pronunțat pentru Unirea Principatelor Moldovei și Țării Românești.
În anul 1858, Convenția de la Paris a stabilit mai multe prevederi referitoare la principatele române, dintre care cea mai semnificativă a fost unirea parțială a principatelor Moldovei și Valahiei sub denumirea „Principatele Unite ale Moldovei și Valahiei”, care rămâneau sub suzeranitatea „Maiestății Sale Sultanul” și sub protecția Marilor Puteri. Unirea propusă aici s-a dovedit a fi mai degrabă una formală, capitalele rămâneau aceleași, la București și Iași, și se intenționa ca domnitorii să fie diferiți.
În ianuarie 1859, au fost organizate alegeri la Iași, în Moldova, iar noul domnitor a fost desemnat Alexandru Ioan Cuza. Peste o săptămână, au avut loc alegeri și la București. Profitând de faptul că Marile Puteri nu specificau clar că principatele române nu pot fi conduse de același domnitor, la Bucureşti a fost ales tot Alexandru Ioan Cuza. Astfel, în ciuda opunerii Marilor Puteri, două principate ajungeau să fie conduse de același domnitor.
Jurământul domnitorului Alexandru Ioan Cuza
La data de 24 ianuarie 1859, Alexandru Ioan Cuza, după ce este ales, la Bucureşti, Domn al Principatelor Unite şi depune următorul jurământ:
“Jur în numele Prea Sfintei Treimi şi în faţa Ţării mele, că voi păzi cu sfinţenie drepturile şi interesele Principatelor Unite, că voi fi credincios constituţiei în textul şi în spiritul ei, că în toată domnia mea voi veghea la respectarea legilor pentru toţi şi în toate uitând toată prigonirea şi ura, iubind deopotrivă pe cel ce m-a iubit şi pe cel ce m-a urât, neavând dinaintea ochilor mei decât binele şi fericirea naţiei române.
Aşa Dumnezeu şi compatrioţii mei să-mi fie ajutor!”.
24 ianuarie, zi liberă pentru bugetari și pentru angajații din mediul privat
Ziua de 24 ianuarie a fost decretată prin lege ca zi liberă (nelucrătoare). Cei care nu se conformează dispozițiilor sunt pasibili de amendă contravenţională de până la 10.000 de lei. Excepţie de la această regulă fac doar acele unităţi a căror activitate nu poate fi întreruptă datorită caracterului procesului de producţie sau specificului activităţii.
Codul Muncii reglementează, faptul că salariaţilor care lucrează în unităţile sanitare şi de alimentaţie publică, precum şi în locurile de muncă în care activitatea nu poate fi întreruptă datorită caracterului procesului de producţie sau specificului activităţii trebuie să li se asigure o compensare cu timp liber, în următoarele 30 de zile. Dacă, din motive justificate, nu se acordă zile libere, salariaţii trebuie să beneficieze de un spor la salariul de bază ce nu poate fi mai mic de 100% din salariul de bază corespunzător muncii prestate în programul normal de lucru.
Excepţia a fost stabilită de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie (ICCJ) prin Decizia 22/2015, luată într-un recurs în interesul legii şi constă în aceea că fapta angajatorului de a desfăşura activităţi de comercializare cu amănuntul a produselor nealimentare în punctele de lucru din centrele comerciale, în zilele de sărbători legale potrivit Codului Muncii, nu se sancționează, atunci când angajaților li se asigură compensarea cu timp liber corespunzător în următoarele 30 de zile, potrivit ziarului Gândul.
