Boboteaza sau Epifania este sărbătorită la 6 ianuarie de către Biserica Ortodoxă și Biserica Catolică. Boboteaza este sărbătorea care încheie ciclul celor 12 zile ale sărbătorilor de iarnă începute în Ajunul Crăciunului. În greacă, cuvântul Bobotează este numit Teofanie sau Epifanie care se traduce prin “Arătarea Domnului”, adică a Sfintei Treimi.
Sărbătoarea reprezintă botezul în apa Iordanului a Mântuitorului Iisus Hristos de către Sfântul Ioan Botezătorul. În ajun şi în ziua de Bobotează, în toate bisericile ortodoxe, cu puterea Duhului Sfânt, la rugăciunile arhiereilor şi preoților se sfințeşte aghiasma mare.
La 30 de ani, Iisus Hristos merge la Iordan, unde Sfântul Ioan Botezătorul învață şi botează cu botezul pocainței; iar despre Iisus le spune celor prezenți: “Se află în mijlocul vostru Acela pe care voi nu-L stiți” (Ioan 1, 26). “Nici eu nu-L ştiam pe El, dar Cel ce m-a trimis să botez cu apă, Acela mi-a zis: peste Care vei vedea Duhul coborându-Se şi rămânând peste El, Acela este Cel ce botează cu Duh Sfânt. Şi eu am văzut şi am mărturisit că Acesta este Fiul lui Dumnezeu” (Ioan 1, 33-34). Când a apărut Hristos pe malul Iordanului, Sfântul Ioan, luminat de Duhul Sfânt, Il recunoaşte şi-L arată mulțimilor, zicând: “Iată Mielul lui Dumnezeu, Cel ce ridică păcatul lumii” (Ioan 1, 29). Această mărturie era foarte necesară israelitenilor, care aşteptau pe Mesia cel profețit cu multe veacuri înainte. Iisus îi cere lui Ioan să-L boteze, iar acesta, primeşte să-L boteze, după rânduiala lui.
După botezul lui Hristos cerurile s-au deschis, Duhul lui Dumnezeu S-a coborât în chip de porumbel şi a stat peste Iisus, iar Tatăl a mărturisit: “Acesta este Fiul Meu cel iubit, întru Care am binevoit!” (Matei 3, 17). Astfel, botezul primit de Iisus are şi un alt scop: Epifania – arătarea Sfintei Treimi – moment în care El avea să fie descoperit lui Ioan şi, prin acesta, lui Israel, ca Fiul lui Dumnezeu şi ca Mesia.
Botezul lui Ioan şi Botezul Bisericii
La râul Iordan s-a împlinit botezul iudaic, dar în acelasi timp a deschis uşile botezului Bisericii. Botezul lui Ioan reprezintă un botez de pocăință, care îi face pe oameni să-şi osândească păcatele lor. Botezul nu era o taină, ci un ritual, pentru că nu ierta păcatele. De ce nu a botezat Iisus Hristos?! Ne spune Sfântul Ioan cand zice : “Acela va va boteza cu Duh Sfânt şi cu foc”. Dar Duhul Sfânt nu fusese încă dat. Acesta ne-a fost dat de Hristos, de sus, de la Tatăl (Ioan, 14, 26 ; 15, 26) venind în lume la Cincizecime (Fapte, 2, 1-4). Apostolii trebuiau să se îmbrace mai întâi ei înşişi cu toată puterea Duhului, cum s-a şi întâmplat la Cincizecime (Luca, 24, 49 si Fapte, 2, 1-4), ca apoi ei să boteze cu apă şi cu Duh Sfânt, cum au făcut după Pogorâre când s-au botezat adăugându-se apostolilor “ca la trei mii de suflete” (Fapte, 2, 41).
Taina botezului a fost instituită de Hristos îndată după învierea Sa din morți, odată cu trimiterea apostolilor la propovăduirea Evangheliei către neamuri: “Mergând, învățați toate neamurile, botezându-le în numele Tatălui şi al Fiului şi al Sfântului Duh, învățându-le să păzească toate câte Eu v-am poruncit vouă, şi iată Eu cu voi sunt în toate zilele, până la sfârşitul veacului” (Matei, 28, 19-20).
Hristos se afundă în Iordan şi Duhul pogoară peste ape. A trebuit să se scufunde Fiul în firea omenească şi prin ea în apă, pentru ca noi, scufundându-ne în apă, să ne înălțăm spre viața Sa dumnezeiască în Duhul Lui cel Sfânt.
Tradiții în ziua de Bobotează
La începutul fiecărui an, pe 6 ianuarie, preoţii sfinţesc apele, iar cei care se stropesc sau se îmbăiază în apa sfinţită sunt feriţi de rele şi de boli. Dacă stropirea cu agheasmă este permisă, nu este bine să te speli pe cap sau să speli haine, pentru că „se spurcă apele”, potrivit superstiţiilor din popor.
Tot azi, preoţii sfinţesc apele, iar cu apa sfinţită oamenii îşi stropesc casele şi animalele. Restul de agheasmă pe care o primesc de la preot când vine cu Iordanul o păstrează în sticle, pentru leac.
Boboteaza este, simbolic şi o sărbătoare a purificării naturii de forţele răului, prin apa sfinţită. Tot acum, în anumite zone ale ţării, se fac previziuni despre condiţiile meteorologice din acest an, dacă acestea vor fi sau nu favorabile recoltei. Vremea din ziua de Bobotează o prevestește, conform credinţei populare, pe cea de peste an. Dacă plouă, urmează o iarnă lungă, iar timpul frumos prezice o vară frumoasă.
Tot în această zi, se face pomenirea Sfântului Sfințit Mucenic Romano Lachedemonul. Maine, 7 ianuarie, se va face pomenirea Soborului Sfântului Proroc Ioan Botezătorul.
