Plenul Camerei Deputaţilor a votat, astăzi, cu 245 de voturi „pentru”, 2 voturi „împotrivă” şi 6 abţineri, noul Cod Silvic, care stabileşte cadrul legal pentru lupta digitalizată cu tăierile ilegale de pădure, reglementează sistemul de sancţiuni penale şi regimul măsurilor asiguratorii şi confiscarea materialelor lemnoase şi introduce noi infracţiuni silvice, precum falsificarea datelor informatice de natură silvică şi falsul în declaraţiile informatice, care vor fi pedepsite cu 1 până la 5 ani de închisoare.
“Măsurile adoptate în noul Cod Silvic și asumate de toți colegii deputați reflectă un echilibru între conservarea pădurilor, protejarea biodiversității și sprijinirea economiei și comunităților locale, contribuind astfel la o gestionare durabilă și responsabilă a resurselor forestiere din România.
Am fost prima comisie care a dezbătut acest proiect de lege, iar în calitate de președinte al Comisiei de Mediu și Echilibru Ecologic, am luptat pentru introducerea unor mecanisme mai stricte de monitorizare, sancțiuni mai severe pentru infractorii din domeniul silvic și măsuri clare pentru protejarea suprafețelor împădurite.
Noul Cod Silvic reprezintă o soluție crucială, care poate oferi un cadru legal mai solid, adaptat provocărilor actuale, o lege care marchează un nou început în gestionarea pădurilor!”, a declarat deputatul PNL Giurgiu, Alexandru Andrei.
Noua lege duce la înființarea Registrului Forestier Naţional pentru evidenţa exploataţiilor forestiere, în care vor fi incluşi toţi proprietarii de pădure din România, iar accesul în pădurile României este liber şi nerestricţionat. Camera Deputaţilor este for decizional, astfel că proiectul merge la promulgare.
România este una dintre puţinele ţări din Europa cu păduri în care nu a călcat niciodată picior de om, dar în acelaşi timp, avem 3,5 milioane de gospodării care n-ar supravieţui iarna fără lemn de foc.
“Noul Cod Silvic răspunde celor trei perspective, respectiv ceea de conservare a pădurilor româneşti, a economiei şi a vieţii. Pentru toate acestea există un răspuns în codul Silvic. Aş menţiona doar că, în sfârşit, scrie foarte clar în lege, că accesul în pădurile României este liber şi nerestricţionat. În sfârşit, confiscăm dubiţele şi camioanele care transportă lemn fără acte. În sfârşit, eliminăm situaţiile de conflict de interese în rândul celor care lucrează în codul Silvic. Şi, în sfârşit, vom reuşi să împădurim terenurile care au fost despădurite şi abandonate de proprietari”, a declarat Ministrul Mediului, Mircea Fechet.
Ce prevede noul proiect
Proiectul de lege are ca obiect de reglementare regimul silvic, guvernanţa sectorului silvic, controlul aplicării şi respectarea regimului silvic, precum şi regimul sancţionator al acestuia. De asemenea, se stabileşte cadrul legal pentru lupta digitalizată cu tăierile ilegale de pădure. Drumurile forestiere vor fi supravegheate video, cu sisteme tehnice de monitorizare/înregistrare, care să ajute la descoperirea furturilor şi tăierilor ilegale.
Proiectul reglementează sistemul de sancţiuni penale şi regimul măsurilor asiguratorii şi confiscarea materialelor lemnoase, a mijlocului de transport, suspendarea accesului în sistemul informatic integrat pentru păduri, retragerea şi, după caz, rechemarea imediat de pe piaţă a produselor obţinute din lemn brut, rezultate ca urmare a săvârşirii unor fapte care sunt încadrate ca infracţiuni.
Sunt introduse noi infracţiuni silvice: falsificarea datelor informatice de natură silvică şi falsul în declaraţiile informatice vor fi pedepsite cu 1 până la 5 ani de închisoare. Se înfiinţează Registrul Forestier Naţional pentru evidenţa exploataţiilor forestiere, în care vor fi incluşi toţi proprietarii de pădure din România, pentru facilitarea prin modalităţi informatice a avizărilor şi raportărilor între diferite entităţi publice şi monitorizarea implementării serviciilor silvice, precum şi Consiliul Naţional pentru Silvicultură, care va avea rol de a urmări exercitarea în condiţii de etică profesională şi respectarea standardelor profesionale de către personalul silvic. În plus, se stabilesc clar obligaţiile şi drepturile proprietarilor de terenuri forestiere, diferenţa pentru proprietăţile forestiere de până la 10 ha şi proprietăţile forestiere de peste 10 ha.
Potrivit proiectului, se extinde suprafaţa unde sunt interzise aceste tăieri la ras la parcurile naturale şi toate ariile naturale protejate din România şi se introduce conceptul de „insule de îmbătrânireˮ, un mecanism prin care suprafeţele de pădure de minimum 0,1 ha, cu rol în menţinerea biodiversităţii, vor fi protejate de tăieri. În acelaşi timp, este reglementată acordarea de compensaţii financiare de la bugetul de stat pentru restricţiile impuse şi dezavantajele create prin conservarea biodiversităţii habitatelor forestiere. Prin proiect sunt definite interesele şi incompatibilităţile pentru personalul domeniului silvic. Şi se dă posibilitatea tuturor cetăţenilor de a se plimba pe jos sau cu bicicleta în orice pădure din ţară.
