Sub genericul european din acest an, „Patrimoniul în pericol: Reînvie, Rezistă, Reimaginează”, orașul Giurgiu celebrează Zilele Europene ale Patrimoniului 2026 printr-un eveniment care pune în lumină cel mai viu patrimoniu al județului: pământul, oamenii lui și gustul roadelor sale.
Timp de un weekend întreg, Pietonala „Mircea cel Bătrân” găzduiește Târgul „Comorile agricultorilor de pe meleaguri giurgiuvene”, o sărbătoare a toamnei giurgiuvene care aduce laolaltă producători locali, meșteri, artiști și comunități de pe ambele maluri ale Dunării.
Dacă la nivel național, cea de-a XXXIV-a ediție a Zilelor Europene ale Patrimoniului ne invită să reflectăm asupra riscurilor cu care se confruntă patrimoniul cultural și natural – de la criza climatică la digitalizare și mobilitatea populației – Giurgiu a ales să răspundă cu un exemplu concret de reziliență: agricultura tradițională.
Târgul reunește zeci de producători din toate colțurile județului – de la Frătești și Comana, la Hotarele, Izvoarele și Oinacu. Pe tarabe, vizitatorii găsesc:
– roșii de grădină, ardei kapia și gogoșari copți pe vatră, dovleci plăcintari și vinete de Vlașca;
– miere de salcâm și tei din Lunca Dunării, uleiuri presate la rece, magiun și zacuscă după rețete de familie;
– brânzeturi de capră și oaie, pâine pe vatră, must proaspăt și vinuri locale;
– lavandă, plante medicinale, obiecte din papură și lemn lucrate manual.
Nu este doar un târg de vânzare, ci o expoziție vie de cunoaștere intergenerațională – exact ceea ce subliniază tema europeană din acest an, care atrage atenția asupra importanței transmiterii patrimoniului și a poveștilor orale.
Atmosfera de sărbătoare este amplificată de prezența „Caravanei Radio Antena Satelor”, care transmite live de pe pietonală. Reporteri, moderatori și artiști de muzică populară au transformat evenimentul într-o adevărată horă mediatică, cu interviuri cu agricultorii, povești de viață și cântec popular giurgiuvean.
Pentru mulți dintre producătorii prezenți, este prima oară când ajung în direct la radioul pe care îl ascultă în tractor, de ani de zile.
Un moment simbolic puternic al acestei ediții este parteneriatul transfrontalier. Pe tot parcursul zilei, giurgiuvenii îi au alături pe membrii Grupului Local al Reprezentanților Agricultorilor din Districtul Ruse și Județul Giurgiu.
Înființat în cadrul cooperării transfrontaliere România-Bulgaria, grupul promovează schimbul de semințe tradiționale, tehnici agricole sustenabile și piețe comune pentru micii fermieri. Prezența lor la Giurgiu nu este doar protocolară – bulgarii au venit cu legume specifice malului drept al Dunării, cu brânză de Ruse și cu propuneri concrete pentru un calendar comun de târguri în 2027.
Este dovada că Zilele Europene ale Patrimoniului își ating unul dintre obiectivele fundamentale: acela de a aduce cetățenii împreună în armonie, dincolo de diferențele de cultură și limbă.
Pentru că patrimoniul înseamnă și frumusețe, și memorie cusută, publicul poate admira, chiar lângă tarabele cu roade, o expoziție excepțională de costume populare tradiționale de Vlașca, realizată de Centrul Județean de Cultură și Artă „Eugenia Popescu-Judetz” Giurgiu.
Costume vechi de peste 100 de ani, cu altițe negre și roșii specifice zonei de câmpie, marame fine de borangic, pieptare brodate și cămăși de mire din pânză de casă, spun povestea femeilor din Vlașca – harnice, demne și cu un simț estetic desăvârșit. Expoziția este curatoriată cu explicații despre simbolurile solare și motivele fitomorfe, despre cum se purta ia în funcție de vârstă și statut social.
Expoziția transformă târgul agricol într-un muzeu în aer liber, unde gustul și vizualul se întâlnesc.
Organizatorii – Primăria Municipiului Giurgiu, Consiliul Județean Giurgiu și Centrul de Cultură – au mizat exact pe spiritul temei europene din 2026: „Reînvie” tradițiile care riscă să se piardă, „Rezistă” prin susținerea micului producător în fața agriculturii intensive și „Reimaginează” modul în care patrimoniul agricol poate deveni atracție urbană și motor economic local.
„Nu ne mai permitem să vorbim despre patrimoniu doar ca despre ziduri și biserici. Patrimoniul nostru cel mai periclitat azi este sămânța curată, rețeta bunicii și meșteșugul de a lucra pământul fără să-l otrăvești. Asta celebrăm aici”, a transmis unul dintre producătorii locali prezenți la deschidere.
Organizatorii invită toți giurgiuvenii, fie că sunt din municipiu, din județ sau de peste Dunăre, să vină să guste, să asculte și să ducă mai departe comorile meleagurilor giurgiuvene. Pentru că, așa cum ne amintește tema europeană, patrimoniul nu se păstrează singur – are nevoie de comunități care să-l poarte mai departe.
